Președintele României, Klaus Iohannis, a trimis Curții Constituționale miercuri, 20 aprilie 2022, o sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare.

Vă prezentăm textul integral al sesizării:

București, 20 aprilie 2022

Domnului VALER DORNEANU

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE

În temeiul dispozițiilor art. 146 lit. a) din Constituție și ale art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUȚIONALITATE

asupra

Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare

În data de 2 aprilie 2022, Parlamentul a transmis Președintelui României, în vederea promulgării, Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare (L212/2021; PL-x nr. 395/2021).

Prin conținutul său normativ, legea dedusă controlului de constituționalitate contravine dispozițiilor art. 1 alin. (5), ale art. 120 alin. (1), precum și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, pentru motivele prezentate în cele ce urmează.

  1. Încălcarea dispozițiilor 1 alin. (5) din Constituție

Prin art. I pct. 8 al legii deduse controlului de constituționalitate, după anexa nr. 8.17 se introduce o nouă anexă, anexa nr. 8.18, cu următorul cuprins: „Anexa nr. 8.18 Suprafețele de teren din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești, Județul Ilfov, care au făcut obiectul legilor fondului funciar și se scad din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului în baza Deciziei civilă nr. 291/R din 03.02.2011 emisă de Tribunalul București”. În cuprinsul acestei anexe sunt descrise locul unde este situat terenul (comuna Balotești), caracteristicile tehnice al terenului (tarlaua, parcela, inclusiv categoria de folosință de vegetație forestieră și suprafața de 2,0000 ha).

De asemenea, prin art. I pct. 9 al legii deduse controlului de constituționalitate, după anexa nr. 10.2 se introduc trei noi anexe 10.3-10.5.

Astfel, Anexa nr. 10.3 – intitulată „Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare, aferente construcțiilor care intră sub incidența Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care trec în domeniul privat al comunelor/orașelor și în administrarea consiliilor locale în vederea aplicării art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare” – cuprinde denumirea unității de cercetare-dezvoltate (Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești), sediul și suprafața de 0,3586 ha.

Corelativ, Anexa nr. 10.4 – intitulată „Terenurile din domeniul public al statului, aflate în administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești, județul Ilfov, aferente construcțiilor care intră sub incidența Legii nr. 85/1992 privind vânzarea de locuințe și spații cu altă destinație construite din fondurile statului și din fondurile unităților economice sau bugetare de stat, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care trec în domeniul privat al comunei Balotești și în administrarea consiliului local în vederea aplicării art. 36 alin. (2) din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare” – cuprinde locul unde este situat terenul (comuna Balotești) și caracteristicile tehnice ale terenului ( nr. carte funciară, tarlaua, parcela, categoriile de folosință, curți-construcții și drum, precum și suprafața de 0,3586 ha).

Considerăm însă că pct. 8 și pct. 9 cu privire la anexele 10.3 și 10.4 al art. I din legea criticată contravin art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta sa referitoare la calitatea legii, întrucât aceste anexe nu au un temei-cadru în corpul actului normativ modificator ori în cel în vigoare. Necesitatea existenței unui temei-cadru în actul normativ izvorăște chiar din structura logico-juridică a unei norme de drept, care, indiferent de formularea ei literală, trebuie să asigure acele elemente structurale precum ipoteza, dispoziția și sancțiunea normei. Dintre acestea, partea indispensabilă a normei juridice o reprezintă dispoziția, care trebuie să prescrie conduita pe care trebuie să o realizeze cei cărora li se adresează norma. Iar dacă din titlul și conținutul anexelor criticate se pot contura anumite ipoteze, prin lipsa unui temei-cadru în corpul actului normativ nu se poate complini existența dispoziției ca element structural al normei juridice.

În acest sens, precizăm că normele de tehnică legislativă au în vedere și situația actului normativ cu anexe, art. 57 din Legea nr. 24/2000 impunând că: „(1) La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca părți componente ale acestuia, anexe care conțin prevederi ce cuprind exprimări cifrice, desene, tabele, planuri sau altele asemenea.(2) Pot constitui anexe la un act normativ reglementările ce trebuie aprobate de autoritatea publică competentă, cum sunt: regulamente, statute, metodologii sau norme cu caracter predominant tehnic.(3) Anexa trebuie să aibă un temei-cadru în corpul actului normativ și să se refere exclusiv la obiectul determinat prin textul de trimitere.(4) Textul-cadru de trimitere trebuie să facă, în finalul său, mențiunea că anexa face parte integrantă din actul normativ; dacă sunt mai multe anexe, în finalul actului normativ se include un articol distinct, cuprinzând aceeași mențiune, însoțită de nominalizarea expresă a tuturor anexelor.(5) Titlul anexei cuprinde exprimarea sintetică a ideii din textul de trimitere.(6) Dacă sunt mai multe anexe, acestea se numerotează cu cifre arabe, în ordinea în care au fost enunțate în textul proiectului”.

Or, în corpul legii criticate nu există dispoziții care să prevadă: scăderea bunurilor din inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului, trecerea din domeniul public al statului și din administrarea unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare în domeniul privat al comunelor/orașelor și în administrarea consiliilor locale, ori trecerea din domeniul public al statului și din administrarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Biologie și Nutriție Animală – IBNA Balotești în domeniul privat al comunei Balotești și în administrarea consiliului local.

Față de cele de mai sus, rezultă că art. I pct. 8 și 9 din legea criticată contravin art. 1 alin. (5) din Constituție prin raportare la art. 57 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

  1. Încălcarea dispozițiilor art. 120 și art. 147 alin. (4) din Constituție

Mai mult, dacă s-ar putea interpreta că, în absența unui temei-cadru în corpul actului normativ, în privința terenurilor vizate în conținutul anexelor nr. 10.3 și 10.4. de la art. I pct. 9 din legea criticată ar opera transferul dreptului de proprietate exclusiv în virtutea titlului anexelor, acest aspect ar fi de natură să contravină art. 120 din Constituție și, implicit, art. 1 alin. (4) și art. 147 alin. (4) din Constituție.

Astfel, prin utilizarea în titlul anexei nr. 10.3 a sintagmei „care trec în domeniul privat al comunelor/orașelor și în administrarea consiliilor locale” și în titlul anexei nr. 10.4 a sintagmei „care trec în domeniul privat al comunei Balotești și în administrarea consiliului local” este încălcat principiul autonomiei locale.

Potrivit art. 139 alin. (2) din Codul administrativ, hotărârile privind dobândirea dreptului de proprietate în cazul bunurilor imobile se adoptă de consiliul local cu majoritatea calificată de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție. Totodată, art. 87 alin. (5) din Codul administrativ prevede că autoritățile administrației publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum și de bunurile proprietate publică sau privată ale unităților administrativ-teritoriale, în conformitate cu principiul autonomiei locale. Or, în cauză, lipsa manifestării de voință a Consiliului local Balotești atât cu privire la dobândirea dreptului de proprietate, cât și cu privire la administrarea terenurilor respective atrage încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție, ce consacră principiul autonomiei locale.

Subliniem că în jurisprudența constituțională s-a reținut că inexistența acordului unităților administrativ-teritoriale în ceea ce privește transferul bunurilor în patrimoniul acestora, inclusiv al celor din domeniul public, reprezintă o încălcare a principiului constituțional al autonomiei locale, reglementat prin art. 120 alin. (1) din Constituție (Decizia nr. 384/2019).

Față de cele de mai sus, rezultă că atribuirea unui astfel de efect titlului anexelor criticate, în absența unui temei-cadru în corpul actului normativ, contravine nu numai art. 1 alin. (5) din Constituție, ci și art. 120, ce consacră principiul autonomiei locale, precum și art. 147 alin. (4) din Constituție, având în vedere jurisprudența constituțională în materie.

În considerarea argumentelor expuse, vă solicit să admiteți sesizarea de neconstituționalitate și să constatați că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare este neconstituțională.

 

PREȘEDINTELE ROMÂNIEI

KLAUS-WERNER IOHANNIS

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.