Naufragiu. Pasagerii se aruncă în mare, orbecăie, se tânguie, se sinucid, se calcă în picioare. Nu mai există rânduieli, ierarhii, valori morale, principii, se salvează cine poate, cum poate.Vaporul se scufundă lin, într-o rână.
La maternitatea Giuleşti, trei bebeluşi morţi. Opt în stare gravă, fără şanse de supravieţuire. Lăuze arse. N-a fost bombă. Nici inundaţii. Nici cutremur. Nici rea-intenţie. Nici vinovaţi.
Ci doar o ţară neguvernată, unde nu mai există rânduieli, valori morale, principii, unde oamenii se calcă în picioare, se înghesuie, se sinucid, se salvează cine poate, cum poate.
Cineva a zis: oricum sunt plătit ca vai de mine; mă aşteaptă clientul la negru. A lucrat ca-n toată ţara, de sus până jos. A lucrat de mântuială instalaţia sau ce-a fost şi s-a dus. Şi spitalul a sărit în aer. Au rămas banii negri. Ca-n naufragiu, se salvează cine, cum poate: România, Boc, 2010.
Nu uitaţi: în fiecare dimineaţă, în jurul orei şapte, Sentinţa vă aşteaptă cu zece rînduri de Necredinciosu în Minicronica Nopţii. Tot aici puteţi să vă spuneţi şi voi părerea în legătură cu cele citite.
