E PE DUCĂ LUMEA LUI COPOS, BORCEA, BECALI?… Sentinţa întreabă. Se încumetă cineva să răspundă?
E pe ducă lumea lui Copos, Borcea, Becali?…
Sentinţa întreabă. Se încumetă cineva să răspundă?
Nu mai avem loc de ei. Respirăm Becali şi compania pe toate gurile de televiziune. Îi vedem mâncând jăratic, pornind războaie cu piepturile goale, schelălăind la prima atingere…
Şi-n clasamentul primei ligi nu trec peste umbra deşertăciunii lor…
Şi-n zona cu izbânzi: outsiderii. Cu altfel de afaceri, mentalităţi şi culturi. Metodici, alcătuiţi pe principii de marketing. CFR Cluj a câştigat trofeul suprem jucând continuu în 14: 11 pe teren, publicul din tribune, serviciul din spatele frontului şi-un altul în relaţiile cu lumea înconjurătoare. O echipă…
Şi nota distinctivă a campionatului oferită de stelişti: vitejii. Căci doar ei au avut de luptat nu doar cu adversarul…
Ci şi cu atmosfera ostilă de pe stadionul de-acasă…
Şi cu patronul: primitiv, narcisiac, prototipul ciocoiului rudimentar…
Şi cu slugile din spate, croite după chipul patronului. Un spate guvernat de venalitate, haos, afaceri meschine, proprii unui regim de ocupaţie…
Alunecâd implacabil spre dispariţie.
