Adrian Chelcea Pe ulița din fața casei, Sile, împreună cu alți doi tineri, se căznea să potrivească o cruce lucrată în piatră pe un cărucior cu două roți. Când m-a văzut, a ieșit înaintea mea năvalnic: M-am interesat. Vin aveți voie să beți. Mergeți în atelier, vin și eu. Nu mai am mult aici. Vă […]

Sile   De ce, pentru numele lui Dumnezeu, la 5 noiembrie 1939, când m-am născut eu, nu s-a găsit unul care să-mi spună ce mă aşteaptă? Înaintaşul meu, Alexandru cel Mare, ştia măcar, înainte de a muri, că a avut totul. Mai mult chiar: ştia că acest totul era nimic. Ion Ţiriac, da, s-a născut […]

Cu mama lui Adrian Chelcea în sertarul minții de gazetar, trăiam într-o altă lume. O lume cu oameni stăpâni pe ei și oameni stăpâni pe spinarea altora; cu războaie și pedepse inventate de ideologii primare, pentru că fără a afla altfel de pedepse decât cele folosite până azi, viața riscă să-și piardă rosturile esențiale. După […]