După ce am încheiat lucrarea „Evangheliștii”, nu am părăsit-o. Am continuat să observ lumea, oamenii. Să admit ce nu e ușor de admis. Să spun ceea ce nu bine să spui. Spre însănătoșirea mea, am constatat că oameni de acum 2000 de ani au cules esențe negate de alți oameni vreme de alte două milenii. Iată-le: Un personaj real zice: Cine nu vrea să moară, refuză să trăiască. La naștere, omul încheie un legământ: mă nasc și știu că mor.
Un alt personaj real zice și el: Oamenii iubesc minunile, nu adevărul.
Acesta-i omul! Aceasta-i viața!
