Semnul întrebării din titlu l-am folosit abia ieri seară, după 85 de ani. Brusc, sau știu eu? am  avut revelația că secolele, fie ele și o mie, nu au valori proprii. Ele schimbă portul, vorbele, înșelătoriile. Omul rămâne același. Martin Luther, neamțul, a zis: „Omul este creația lui Dumnezeu. Nimic nu e mai presus de […]

M-am înțelepțit și-mi pare rău.Nu mai am voie să urăsc. Așa cum Cristian Tudor Popescu urăște bolșevismul cel de-acum o sută de ani ca să-l poată denigra pe Călin Georgescu, chit că nu știe dacă acesta este bolșevic sau nu. Aș face-o și eu, fiindcă nici eu nu știu… Și, dacă tot nu știu, de […]

M-a sunat un prieten din Canada și m-a întrebat: „Ce dracului se întâmplă în România?” Era întâia oară când mă suna după 2010. Ne cunoscusem la ziar. Zicea că-l interesa ce se petrece astăzi, nu altceva. -Nimic, i-am răspuns. -.. Ți-e frică să vorbești… Pentru că nu știu alte nume, ți-l dau pe Ciolacu… Cred […]

Tâmpenia mea se colorează în continuare cu acuarelele tinereții. Aflând eu despre golăniile sale din țările vestice, am început să-l iubesc de îndată pe Ilie Bolojan. Conform speranțelor mele de „poet”, poreclit așa de vreo 50 de ani. Stupefacția mea s-a transformat în oroare. „Eroul” meu se manifestă ca un găinar. Scuze! Găinarii au minte. […]

Iată fotografia cu Iohannis și soția revenind de la biserică, după detronare. Sunt însoțiți de un gardian. Nu-mi dau seama ce păzește. Să nu fie caftit Președintele demisionat? Să nu evadeze? Cert este că o câtime din banii țării este investită în nimicnicia cu care liberalii și-au urcat alesul în fruntea țării. Am mai spus: […]

Nu-mi pot închipui motivul pentru care prietenul meu, Marcel, a refuzat să-mi mai răspundă la telefon, după ce a citit „Evangheliștii”, ultima mea care pe care i-am trimis-o. Ca să ghicesc motivul, m-am întors la ceva asemănător, scris de Seneca. Seneca zice că nici el nu-și poate închipui ce simte animalul când sfârșește de înfulecat […]

Am 86 de ani. Un drum îndeajuns de lung, ca să mor conform regulamentului. Cu o sumedenie de amici. De la amici am învățat totul despre prietenie: Nu există! Nu pot merge. Picioarele au ales patul. Din pat privesc viața comunei prin geamul verandei, printre copacii înalți până la cer, ieșiți la viață din iubire […]

Povestea acestui cîntec este destul de simplă. Într-o zi, mergînd spre casă după un drum mai lung, Paula Hriscu s-a trezit fredonînd măsurile din linia lui melodică. A realizat că acestea sunt din cîntecul despre care știa mai demult că într-o bună zi îl va scrie. Ṣi povestea unui om, privită de ceilalți, este destul […]

M-am născut în nația română. Sunt român. Prieten cu toate națiile. Națiile își ridică soclul pe tradițiile primite la naștere și cresc în credința acestora. Nu există instituție în care câțiva oameni au primit putere, iar aceștia să aibă dreptul de a anula ceea ce doresc cei cei mulți pentru că așa le-au comandat cei […]

Ultimele cuvinte ale rândulețelor publicate recent implicau gândurile și simțirile mele de peste 20 de ani. Sunau în felul următor: „România să se trezească la viața simțită de oameni, nu de păpuși care au prețul de cumpărare pe piept.” S-o trezi, nu s-o trezi, nu aveam cum să-mi dau seama. Aflu acum ceva despre un […]