11 februarie 2021

Până azi credeam că există și proști printre funcționarii statului, dar ca cei de la ANAF mai rar.

După ce mi-au blocat cardul de salariu, contul aferent și cardul de cumpărături (debit), pentru o anumită sumă, imbecilii ăștia mă obligă să le plătesc din mână niște bani pe care nu pot să ii scot din cont, fiindcă e blocat la solicitarea ANAF. Ca urmare, îmi iau liber azi și mă duc la imbecili, întrucât eu știam că plătesc dările și obligațiile din timp pentru a evita astfel de situații.

Între timp sunasem la bancă, fiindcă banca îmi luase și o sumă ca taxă de poprire – adică si tufut și cu banii luați. Ăia de la bancă mi-au spus că dacă primesc hârtie de la ANAF că nu e problemă, îmi dau banii înapoi.

Deci, azi mă duc la imbecili.

Ajuns la imbecili, iau contact cu jandarmul, care, binevoitor, îndemna lumea care venea cu diverse probleme.

Iau bon de ordine la ghișeul 2 – poprire persoane fizice, unde erau zero persoane la așteptare înaintea mea. După mine mai iau bon încă doi cetățeni cu aceleași probleme ca a mea.

Toți trei așteptăm ca proștii, întrucât la ghișeul respectiv nu era nimeni. Muierea aia, pardon, cuconița respectivă vorbea la telefon și se hlizea cu alți funcționari.

Întreb dacă ne putem grăbi un pic, întrucât la 14.30 se închidea ghișeul unde puteai plăti – dacă aveai de plătit, iar ora era 14.15.

Mă primește uitându-se la mine ca la Pompey Marinaru.

Îi explic de ce am venit și îmi spune suav ca trebuie să se uite pe fișa mea financiară. Deja mă enervam din ce în ce mai tare, căci era oricum treaba ei și nu mă interesa unde se uită.

În sfârșit, victorioasă, îmi spune că am de plătit o sumă.

Scot tacticos hârtiile și îi arăt că sunt plătite, mai ales că erau din anul fiscal 2018.

Mă întreabă mai multe, îi răspund civilizat, iar ea este blocată. Îi explic că mi-am schimbat domiciliul la sfârșitul acelui an, iar ea crede că a găsit soluția miraculoasă – că nu am știut unde să înregistrez un contract, iar de aici ar fi problema.

Îi arăt ca este încheiat la ANAF-ul unde era arondat domiciliul anterior. Plus că am plătit dările cum îmi solicitase ANAF.

Rămâne șocată și începe să întrebe colegii.

Victorioasă îmi găsește o rămășiță de 60 lei. Îi spun ca plătesc respectiva sumă, dar era normal să mă notifice, pentru că nu am fost înștiințat și dacă i-aș cere să îmi facă dovada, nu ar avea cum. Fiind vorba de 60 lei îi spun că plătesc suma fără să mai pierd timpul, pentru că la 14.30 închide la ghișeul de plăți si nu mai vreau să vin și vineri.

Fug repede la alt ghișeu, ăla unde se plătește. Acolo iau bon de ordine. Ora 14.26. Mă duc apoi la un alt ghișeu, după care mi se dă o hârtie și mă duc la casierie, deși aveam deja o hârtie dată la primul ghișeu.

Plătesc! 14.30. Mă întorc la primul ghișeu.

Acolo agitație. Ăia de stătuseră după mine se certau cu „frumusețea” și colegele ei. Toți aveau aceeași problemă ca mine. Aveau acte justificative!

Când mă vede, ca să scape de ceilalți „pacienți”, mă cheamă triumfătoare.

Eu, mă duc și o întreb dacă a rezolvat problema mea, adică dacă s-a lămurit unde am plătit în 2018 dările.

Îmi spune, cu tupeu, că este vina mea.

O colegă începe să îi țină isonul! Mă acuză amândouă că sunt de vină pentru că am plătit anticipat.

Îmi sar nervii!

Întreb dacă sunt luat la mișto?! Dacă sunt imbecil că plătesc taxele?

Când vede că sunt foarte serios, revin asupra afirmațiilor și îmi explică că este vina mea că m-am mutat! Deja întreb dacă sunt sănătoase sau mă iau de prost?

Ele îmi spun că este vina mea pentru că am completat fișa fiscală pe noul domiciliu, deși eu îl schimbasem în octombrie 2018. Întreb dacă scrie altceva la rubrica respectivă în afară de completați domiciliul. Ele îmi spun că este vina mea că m-am mutat!

Explodez!

Normal că am început să le zic, să îi înjur cu ANAF-ul lor și cu morții și răniții tuturor neamurilor, încât nici jandarmul nu s-a băgat.

Ceilalți doi pacienți mă acompaniază.

Cretinele alea două erau cred foarte liniștite. Căci nu scoteau alte cuvinte în afara de replicile astea – e vina dumneavoastră; nu e vina noastră etc.

Am cerut să vorbesc cu un șef, dar nu aveam cu cine.

Am ajuns să îi înțeleg pe ăia de fac evaziune fiscală sau preferă să înșele statul.

Este mult mai bine decât să fim fraierii de serviciu!

Ăia de au avut datorii la stat miliarde de lei și chiar de euro sunt amnistiați, iar fraierii care plătesc taxe sunt tufuti și cu banii luați!

Închei spunând că alea două imbecile m-au chemat mâine, ca să îmi dea o hârtie din care sa reiasă că nu am datorii și ca să mi se ridice poprirea, iar ceilalți doi „pacienți” au avut același tratament.

Îmi doresc ca premierul să înceapă reforma cu imbecilii ăștia, care nu sunt în stare să își faca treaba, apoi să vină cu idei năstrușnice referitoare la marea masă a românilor.

În rest, 4M la toate curvele din ANAF care habar nu au de lege și își bat joc de oameni.

 

15 februarie 2021

 

V-am spus că funcționarii ANAF sunt imbecili?

Bine, nu toți, dar procentul de imbecili, oricum, e mare.

După episodul de joi, în care aflasem că vineri se ridică poprirea, pentru că o curvetă proastă mă convinsese că trăiesc într-o lume relativ Normală, ca RO-mania Norrrrmală a lu’ Păcală, azi vine partea a doua a întâlnirii cu minunații funcționari ANAF.

Așadar:

Merg la ANAF, întrucât nu se rezolvase nimic vineri, sâmbătă sau duminică. Banca nu putea să stopeze poprirea, întrucât nu venise nimic de la cei mai tari colectori de taxe si impozite.

Ca urmare, luni reiau procesul – robot, ghișeu, funcționar public. Singura diferență este că persoana de după „pepsiglass” era o doamnă care era mai amabilă.

După ce ii arăt că sunt un bun contribuabil, că mi-am achitat taxele la zi, mă verifică în strălucita bază de date a ANAF. Aici, stupoare! Figuram ca până joi!

Îi arăt că am numărul de ordine de joi, că am fost la rând, că am stat de vorbă cu curveta, că a venit altă curvetă care m-a luat la mișto cu plata anticipată, că știu că sunt de vină pentru că m-am mutat, că da, știu că sunt prost că nu știu unde am domiciliul etc.

Ea, de bună credință, merge să verifice la biroul „documente ultrasecrete”. Se întoarce cu o imbecilă, grasă și urâtă, care era și ne…..satisfăcută profesional. Asta îmi spune că știe că am fost joi, dar că ea, până nu primește banii în cont, nu îmi ridică nicio poprire.

Întreb cu față de imberb, dacă plata trebuie făcută in contul ei.

Imbecila înțelege aluzia, după care îmi spune că sunt de vină întrucât am completat greșit domiciliul.

Explodez! Întreb, cu fișa personală și fiscală în mână, unde scrie că trebuie să trec domiciliul anterior. Răspunde că nu scrie nicăieri, dar că ei au luat domiciliul nou ca referință. Eu întreb dacă statul român este altfel decât stat unitar, indivizibil și paralel?! Ea se uită precum curca în lemne și îmi spune că asta e.

Cer sa vorbesc cu un șef.

Imbecila fără nume (fac paranteză și spun că pe toți imbecilii ăștia i-am întrebat cum îi cheamă și niciunul nu a vrut să îmi spună, de parcă le ceream contul, cardul și Pin-ul…) îmi spune să o urmez, după care mă conduce la un ghișeu, unde îi spune ceva unui cetățean – functionar public. Omul, era angajat la Registratură. Băiat bun, căci a sunat șefii, și ăștia, pe lângă că lipseau din clădire, au zis să scriu o hârtie pe care să o înregistrez la el, după care mă vor primi in audiență. Adică… cel mai devreme miercuri.

Cred că sunt de înțeles că am început să îi înjur si să le bag toate neamurile prin diferite posturi calde, plus oferte la carne și produse din carne, plus servicii la toate rudele apropiate etc…..

Vine un jandarm, băiat ok, care sună șefii pluii, căruia îi spun că nu mă poate ajuta nimeni întrucât sunt prinși cu activități diverse (deși, repet, erau plecați din instituție, totul între orele 13.15 și 14.20).

Mă ia capul. Fac scris că doresc ca ANAF să recalculeze banii pe care i-am plătit în avans, ca să am motiv să arăt că mi s-au luat oricum mai mulți bani decât normal, iar pe urmă sun un prieten, care sună prietenul, care este nr X din ANAF, care la rândul lui sună pe directorul ANAF Județean Prahova, care mă programează la ora 15.30 la el.

Îi tuf in gură pe toți, căci deja știam ce urmează să îmi spună – „Mâine se rezolvă 100%, nimeni nu este de vină în sistemul românesc”…

Încă o dată spun – felicitări celor care nu plătesc nimic statului! Felicitări celor care trag țepe statului român mafiot, care la rândul lui plătește imbecili ca ăștia de la ANAF cu salarii cât Rusia și privilegii pe măsură!

În țara hoțului șef, care nu vrea să se recunoască penal, deși a încasat ani de zile chirie ilegal, în aceeași țară în care există amnistie fiscală pentru „partenerii strategici” și „investitorii străini”, dar nu se face nimic pentru fraierii de români care plătesc ca niște buni cetățeni taxe si impozite, trebuie să devii un „normal” – adică evazionist si țepar. Bagi firmele tale în faliment, deschizi dosare de insolvență, faci pe dracu ghem, dar nu mai plătești taxele către statul mafiot. Nu merită!

Zero investiții pentru proștii care plătesc taxe si impozite!

Trăiască hoția, căci e mai tare decât omenia și normalitatea.

 

https://www.facebook.com/permalink.php?story_fbid=1117678615346677&id=100013136464954

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.