NOI (capitolul 5)
de Nicolae Cristache pe 8 iunie 2025 122
Să învățăm să iubim cu inimile noastre Călin, sosit de la Roma, își anunță vizita la Uriașul împreună cu prietena sa, Dali. Talida se interesează cine este „tovarășa”. Călin intervine râzând. Zice: -Talida, oprește-te!… Talida simțise ceva supărător, desigur. Călin știe motivul. Începe să explice cum, într-o seară, Uriașul pornise cu mașina pe autostrada spre […]
NOI/capitolul doi
de Nicolae Cristache pe 15 mai 2025 127
Uriașul continuă: -Eram în Irlanda, la Dublin, într-un autobuz cu etaj. Întrucât nu cunoșteam limba irlandeză, ca să evit discuțiile, am urcat la etaj. Scaune libere. La următoarea stație s-a așezat în fața mea o călătoare, tot ca să evite discuțiile, doar că ea vorbea englezește. Așa credea ea, că, dacă sunt străin, vorbesc obligatoriu […]
Ipocrizia atotștiitoare (3) / Biblia fără părtinire
de pe 6 noiembrie 2023 695
În sfârșit, pot vorbi (forma finală)
de Nicolae Cristache pe 11 iulie 2022 380
Ziceți cu nu există Feți-Frumoși și balauri? Ce-ar fi copilăria fără ei? Ce-ar fi lumea fără mine, adică fără Dumnezeu? Vreme de nouă veșnicii, bunicul a fost stâncă în Gibraltar. În cea de a zecea, s-a pricopsit cu darul vorbirii… – Stop, stop,stop! Oprește-te!… Ce-ai zis? Vrei să repeți? M-am pricopsit? Eu m-am pricopsit? Darul […]
În sfârșit, pot vorbi
de Nicolae Cristache pe 30 iunie 2022 390
Ziceți cu nu există Feți-Frumoși și balauri? Ce-ar fi copilăria fără ei? Ce-ar fi lumea fără Dumnezeu? Respectiv, fără mine? Bunicul meu a fost stâncă în Gibraltar. Cred că eram în a opta veșnicie când am început să simt și eu ca bunicul. Înainte de a se prăpădi, ros de vânturi, bunicul m-a înzestrat pe […]
Porţia mea viaţă (fragment)
de Nicolae Cristache pe 23 ianuarie 2018 1679