Să învățăm să iubim cu inimile noastre Călin, sosit de la Roma, își anunță vizita la Uriașul împreună cu prietena sa, Dali. Talida se interesează cine este „tovarășa”. Călin intervine râzând. Zice: -Talida, oprește-te!… Talida simțise ceva supărător, desigur. Călin știe motivul. Începe să  explice cum, într-o seară, Uriașul pornise cu mașina pe autostrada spre […]

Agrippina – epilog Seneca tăcea și cu cât tăcerea, absența lui, se întăreau, cu atât Agrippina, cea de a doua sa mamă, își înăsprea chipul. Știa de ce venise nepotul. Venise să-și ia rămas bun. Nu mai avea zi de odihnă. O parte din nopțile lui o închina studiilor. Nu se abandona somnului, deși nu […]

Dacă întrebi o ființă de peste veacuri „Unde este Dumnezeul tău?”, aceasta îţi va arăta statuile sale. Dacă sfărâmi acele statui, îţi va arăta un munte, un copac, o piatră oarecare pe care ea a luat-o din albia unui râu şi a pus-o pe un soclu pentru a se prosterna înaintea ei. Tu râzi de […]

Bunicul!… Banditul!… „Porțile deschise fărădelegilor nu aveau opreliști!…” Erau vorbele lui, nu ale mele. Ticluise totul! Parcă-l aud: Ca să vezi totul, băiete, deschide porțile fărădelegilor fără opreliști. A plecat râzând… Ha,ha!… Tu vrei să ajungi la tine?… Începe de jos! Afundă-te!… Eu mi-am încheiat misia!… Plec!… Vorbele pe care ți le zic acum le […]

Există Dumnezeu! Respectiv, punctulețul care pompeză eternitate. Ce-ar fi lumea fără Dumnezeu? Respectiv, fără bunicul meu. Eram în a opta veșnicie când am dat peste el. O stâncă fără cap. O baniță în care se strângea apa de ploaie. Odată ajuns acolo, tot ce, până atunci, îmi păruse important, se dovedea a fi fără valoare. […]

Și mereu, și tot mai apăsat, revin la lumea pe care am desenat-o după chipul și asemănarea mea. Și-aud vorbele bunicului-stâncă: Darul vorbirii ți-l las ție. Eu n-am nevoie de niciun dar, și cu atât mai puțin de cel al vorbirii. În veșnicia următoare, asta în care am intrat deja, cu acest cadou, pe pământul […]

Așa cum v-am informat deja, la momentul publicării cartea se va numi „Anii nemuririi noastre”, nu „Evangheliștii” cum a fost titlul inițial. Printre cei care au citit-o dinainte să apară se numără și Valentina Mareș, redactor-șef al ziarului ORA pe vremea cînd Nicolae Cristache, autorul, era director general al aceleiași publicații. Iată, mai jos, ce […]